E foarte greu de dat un răspuns corect la această întrebare (dacă există binențeles). Timpul se scurge într-un singur sens, ireversibil. Cu siguranță mulți dintre noi am dori câteodată să dăm timpul înapoi, să avem șansa de a face anumite lucruri altfel decât le-am făcut. Dar acest lucru nu se mai poate. Poate din acest motiv este bine să cântărim toate elementele atunci când luăm o decizie.
Ha! Teoretic sună al naibii de bine…dar în practică suntem un dezastru. Mai ales în perioada tinereții, cînd părinții devin obositori cu sfaturile lor ( ca să nu zic enervanți), când se generalizează impresia că tu ești singurul care știe ce este bine și ce nu, când visezi la cai verzi pe pereți albaștrii, rupt total de realitate și mai ales de posibilitățile de care dispui. În tinerețe crezi că timpul nu are valoare. E ceva ce ți se cuvine, de care poți să dispui cum te taie capul, pe care îl sfidezi după bunul plac. ”O… am tot timpul din lume”, îți spui cu deplină încredere, însă nu este deloc așa. Timpul uman este limitat în aceată lume infinită. Cred că într-un fel timpul este dușmanul evoluției ființei umane. Ciclicitatea asta zi-noapte, devine enervantă mai ales atunci când nu-ți ajung orele să faci ceea ce ți-ai propus. Abia atunci realizezi poate, că timpul are o valoare măsurabilă în cristalele de nisip ce se scurg prin gâtul sugrumat al clepsidrei, unde fiecare bobiță strălucitoare înseamnă o miime de secundă, sau o zecime…sau…, care nu se mai întoarce.
Mirajul stă de fapt în a accepta timpul scurs și a-i recunoaște adevărata valoare. În a înțelege că nimic nu este întâmplător, că și eșecurile au rolul lor, iar succesul este doar o etapă care să-ți lumineze calea.
Timpul are o valoare incomensurabilă indiferent de vârstă oamenilor, de sex, orientare politică, profesie sau apartenență religioasă. Scurgerea lui este însă percepută altfel. Și acest lucru se „vede„ cel mai bine în cazul bătrânilor care măsoară timpul în secunde de aur. Tatăl meu spunea : ” Mulțumesc Doamne că mi-ai dat posibilitatea și timpul necesar să fac și acest lucru!”.
Violeta Balan 