Citesc – Forța gândirii pozitive, de Norman Vincent Peale(Editura Curtea Veche)

Da, am dat-o din nou pe cărți motivaționale. Nu pentru că n-aș avea ce citi, dar simt din când în când dorința de a-mi încărca bateriile cu gânduri pozitive, cu optimismul autorilor care nu precupețesc nici un efort în a mă convinge că totul este extrem de simplu: nu trebuie decât să vreau.

Despre efectele acestor cărți asupra mea, ar fi multe de spus, dar concluzia este că euforia pozitivă durează cât timp citesc, poate încă o săptămâna după, pentru că lovindu-mă iar și iar de iureșul vieții cotidiene, apare inevitabil pesimismul, agitația, nopțile albe cauzate de forfota gândurilor.

Starea pe care mi-o transmit aceste cărți, chiar și pentru o perioadă scurtă, este însă benefică, pentru că veselia și încrederea lor se propagă într-o anumită măsură și cititorilor. Această carte, în comparație cu alte cărți motivaționale pe care le-am citit, abundă de citate din Biblie. Și este normal dacă ținem cont de faptul că autorul a fost pastor în SUA. Însă ea poate fi citită și de cei mai puțin evlavioși (categorie în care mă încadrez), pentru că printre rânduri, autorul îți lasă libertatea de a alege în ce să crezi.

Așa cum declară autorul ”Scopul acestei cărți este unul simplu și direct….E vorba de un ghid practic care vă încurajează la acțiune în scopul autoperfecționării.” – Norman Vincent Peale.

Cartea a fost scrisă cu mulți ani în urmă, dar am avut surpriza să descopăr că abordează inclusiv problema agitației cotidiene. Dacă autorul a ajuns la concluzia că în 1956 viața se caracteriza printr-o viteză și agitație uluitoare, oare dacă ar fi trăit în vremurile de acum, cum ar fi caracterizat existența umană? Un fragment-sfat și pentru vremurile noastre.

”Un medic a dat un sfat mai degrabă ciudat unui pacient, un om de afaceri agresiv, extrem de motivat și energic.

– Sunt foarte stresat, a spus pacientul. Sunt singurul care poate să facă treburile respective… Totul depinde de mine…

Rețeta medicului: pacientul urma să își ia liber două ore în fiecare zi de la lucru și să facă o plimbare lungă.După care trebuia să își ia liber jumătate de zi pe săptămână și să petreacă acel interval într-un cimitir.

Uimit pacientul a întrebat: ”De ce să petrec jumătate de zi într-un cimitir?”

”Pentru că, a răspuns doctorul, vreau să te plimbi și să te uiți la pietrele de mormânt ale bărbaților care s-au mutat acolo permanent. Vreau să meditezi la faptul că mulți dintre ei sunt acolo pentru că au gândit ca tine, că întreaga lume se sprijină pe umerii lor. Meditează la faptul solemn după ce vei ajunge acolo, pentru veșnicie, lumea va continua la fel ca înainte… și alți oameni vor fi în măsură să facă munca pe care o faci tu acum…” – fragment Forța gândirii pozitive de Norman Vincent Peale, Editura Curtea Veche.

Sună morbid?

Însă este adevărat. Oricât ne-am crede buricul pământului și ne infatuăm spunându-ne că lumea se va prăbuși fără noi, ne înșelăm amarnic. Suntem doar ființe umane efemere, care ,așa cum spunea un mare autor, începem să murim din clipa în care ne naștem.

Tag-uri:agitatie, forta gandirii pozitive, stress