Șef sau lider?

V-am spus că am un loc anume unde îmi beau cafeaua. Pentru mine acolo cafeaua are o aromă deosebită. Poate este de la frișcă. Sau poate boabele de cafea sunt prăjite exact cât trebuie ca să-și mențină aroma. Sau poate este atmosfera deosebită.
Dar îmi place acel loc și dintr-un alt motiv. De ani de zile de când beau în weekend-uri cafeaua acolo, mă servesc aceleași tinere. Ori pentru mine, un client deja cu vechime, asta însemnă ceva. Oamenii care nu sunt apreciați la locul de muncă, vor pleca mai devreme sau mai târziu. Și așa am vazut în marea majoritate a localurilor din oraș unde am fost.
In locul meu special de cafea, chelnerițele și barmanul au deja vechime. Eu, din afara sistemului, vad acest lucru ca pe o notă pozitivă pentru patronat. Nu știu ce salarii au sau dacă au bonusuri. Știu însă că au zilnic același zâmbet frumos, aceeași uniformă curată și decentă, același interes de a servi toți clienții. Și că se simt bine acolo se vede și din faptul că vin ca simple cliente însoțite de familie și prieteni.
Nu le-am vazut niciodată stresate. Obosite, da, dar este normal. Pentru că munca depusă nu este ușoară. Câți ar rezista să stea 12 ore în picioare, să alerge dintr-un loc în altul, să zâmbească fiecărui client, să răspundă cerințelor uneori vagi ale celor nehotărâți și să le ureze la sfârșit și un ”Să vă fie de bine!” zâmbăreț?
Atmosfera de la locul de muncă contează mult pentru psihicul și sănătatea angajaților. Apoi comportamnetul uman și corect al patronilor, aprecierea fiecărui om, îi fidelizează pe angajați. Nu de puține ori l-am găsit pe patron servind cafeaua alături de clienți. Iar prezența lui nu era un motiv de stres pentru angajate. Nu le-am vazut făcându-și de treabă doar pentru că era el acolo, dar nici nu le-am vazut să vorbească la telefonul mobil în timpul serviciului. Le-am vazut însă ajutându-se una pe alta atunci când au clienți mulți de acoperit, zâmbind copiilor mici și neastâmpărați.
Săptămâna trecută băiatul meu a fost la un colocviu cu tema: Diferența dintre un șef și un lider. Poate ITM_ul ar trebui să organizeze asemenea cursuri și pentru patronii pe care-i verifică.
Atmosfera de lucru este legata foarte mult si de relatia angajat-angajator, precum si de recunoasterea meritelor. Poate pare un pic ciudat să vorbim de performanțe în cazul unui job de chelner, dar faptul că există familii care vin în fiecare weekend pentru a servi masa (deja ne cunoaștem și ne salutăm complice) în acest local sau faptul că deja călătorii din alte județe au ca reper acest punct, este o performanță în primul rând a fetelor care servesc și a patronatului care a știut să le asigure un loc de muncă plăcut.
Am întâlnit patroni care gândesc “lasă să stea cu stres, să știe că dacă nu-și fac treaba îi dau afară”. Poți să-i ții sub stres, să nu le acorzi o fărâmă de încredere, însă, oamenii corecți, vor pleca cu prima ocazie ivită. Trebuie să învățăm a face diferența între respect și frică.
Am văzut localuri și chiar firme unde anunțul ”angajăm personal” nu dispare de pe geam. Și apare întrebarea firească: cine este vinovat pentru lipsa de înțelegere dintre patronat și angajați? Care sunt performanțele acelei societăți? Un patron poate fi lider, sau se mulțumește cu postura de șef?
Un lider știe să-și aleagă oamenii, să-i conducă spre succes, să-i îndrume, să-i motiveze, să-i determine să aprecieze locul de muncă. Un șef știe doar să traseze sarcini, să pândească, să critice fără a argumenta, să streseze cu fiecare ocazie ivită.
Să nu uităm: șeful are subalterni dar liderul are echipă. Iar un vechi proverb spune: “Când bei apă adu-ți aminte cine te-a ajutat să sapi fântâna.”
lider

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton