Viața se inspiră din cărți sau cărțile din viață?

Uneori cărțile se inspiră din viață, alte ori viața se inspiră din cărți. De aceea cred că ele, cărțile, ar trebui să devină parte integrantă din lumea tuturor, calea spre vieți frumoase și fericite pentru că au puterea de a dezamorsa bombele dezamăgirilor sau a tristeților apăsătoare. Cea mai interesantă parte a unei cărți, rămâne însă finalul. Pentru că oricâtă suferință și durere ar ascunde intre paginile ei, autorul, ca și cititorii de altfel,  au nevoie de speranță.  De acel happy-end, ca un exemplu a faptului că totul este efemer, inclusiv durerea sau dezamăgirea. Privim în jur și inevitabil ajungem să ne punem întrebări:

  • De ce lumea este așa cum o vedem noi? De ce trebuie să existe rău și bun, zi și noapte, fericire și tristețe, agonie și extaz?

Din cauza acelui liber arbitru dăruit de Creator? Oare cum ar fi arătat această lume fără războaie, fără ură și răzbunare, fără invidie și ipocrizie? Dacă am avea puterea să ne materializăm (spontan) gândurile, ce am crea? O mașină, o rochie, o casă, o bijuterie, un mobil ultra-performant? Dacă într-o zi am descoperi că în universul cel mare, nu suntem deloc singuri, că există o altă lume paralelă cu a noastră, ce am face? Am proteja-o sau am distruge-o așa cum, din păcate, încercăm să facem cu lumea noastră? Tripticul A DOUA REALITATE ce cuprinde (Lumea mea, Lumea lui Ral și Secretul) are la bază tocmai această idee. Cândva, în trecutul nostru îndepărtat, aveam puteri nebănuite. Eram zeii care puteau modela totul,  un singur gând  fiind suficient pentru a materializa ceva palpabil. Dar, când deții puterea, însă pierzi măsura ei și crezi că  îți dă dreptul de a decide asupra vieții și morții semenilor, începe haosul și decăderea acelei lumi. Pentru protecțiea omenirii, un consiliu al acelor vremuri a decis împărțirea și separarea celor două lumi. Astfel, acea lume fantastică ne-a devenit inaccesibilă (cu unele excepții) în timp ce lumea noastră a mers în continuare pe drumul sinuos și imprevizibil creat de om și carapacea lui schimbătoare. Însă lucrurile se pot schimba. Iar pentru acest lucru e nevoie de o ”armă”. Cea mai puternică, aceea armă în fața cărora tunurile amuțesc, iar gloanțele nu-și găsesc ținta. Da, e arma…iubirii. Iar de această armă, se folosesc eroii tripticului, Diana (femeia din lumea noastră care l-a descoperit în vis pe alesul ei ) și Ral, un Făt-frumos miraculos din aceea lume fantastică. E povestea dragostei lor, încorsetată între două lumi, între magie și adevăr, între atracția misterului și durerea sfâșietoare a celor părăsiți.  E povestea luptei pentru a fi împreună, pentru a supraviețui, pentru a dărâma convingeri și puteri ucigașe. E povestea unei tinere care descoperă că lumea noastră ar fi putut fi altfel, pentru că, deși părem fragili, avem puteri latente care ne pot transforma total. Următoarea carte, Al 8-lea Kreisset, e din alt registru literar. Povestea Alesiei, e inspirată de o realitate a lumii actuale: criza economică. Acțiunea cărții se petrece în Dobrogea. De ce aici? Pentru că este zona geografică a României cu cele mai variate forme de relief: câmpii, dealuri, munți, deltă, fluviu, mare. E o îngemănare perfectă ce poate fi exploatată de minți întreprinzătoare. Însă uneori aceste minți, cuprinse de febra aurului, devin diabolice. Și speculează orice moment pentru a-și duce planurile la îndeplinire. Inclusiv pe acela de a cumpăra teritorii ale statelor ce au acumulat datorii colosale și nu mai dețin bani lichizi. Astfel, oamenii bogați și influenți ai planetei decid sa înființeze un nou stat NOM (Noua Ordine Mondială) , format din regiuni vandute de țările aflate în pragul colapsului economic ( dar au grijă ca aceste regiuni să fie cele mai bogate  în domenii diferite). Regiunile sunt răsfirate pe întreg globul și poartă denumirea de kreisset-uri. Cartea e un roman SF, distopic  care pornește de la ideea că, proasta guvernare a țării noastre ( ne-am împrumutat la FMI, la Banca Mondială, la alți mulți creditori mai mari și mai mici) ne-a adus în pragul dezastrului economic și suntem fortati sa acceptăm oferta NOM de a primi bani în schimbul vinderii Dobrogei. Din acel moment viața locuitorilor din Dobrogea se schimbă în totalitate.  Sloganul noilor conducători iterează frumusețea și inteligența. Însă doar pentru a le exploata la maxim prin transformarea oamenilor în sclavi. Li se interzice să vorbească. Și pentru acest lucru au inventat o metodă diabolică : plasturele care se mulează perfect pe fața omului. Iar încercarea de desprindere înseamnă moarte. ” E un roman distopic, spunea redactorul Editurii Tracus Arte, în momentul lansării cărții la Gaudeamus, București, 2013, dar e vorba totuși de o lume posibilă chiar de mâine.” Vacanță la Sulina, e un roman ce se adresează în special adolescenților. E povestea lui Alpheus, care ajunge într-o tabără, la capătul lumii (spune el) unde descoperă din întâmplare că este urmașul piratului îngropat într-o criptă la malul mării.  Dacă aveți drum prin Sulina, căutați mormântul piratului și o să vedeți că există cu adevărat. Câteva zile de tabără , îi transformă total viața lui Alpheus  și-l pune în situații uneori amuzante, alteori periculoase. Pentru că acolo unde există un pirat, trebuie să fie și o comoară, nu?   Prezentarea de mai sus a fost pregătită azi pentru invitația în cadrul proiectului, Fii Pregătit- Program Educațional de sprijin pentru dezvoltarea de competențe cheie. Deși nu am putut să onorez invitația, mulțumesc mult celor ce au organizat acest eveniment. IMG_4515

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton