Ritualurile

Ne-am obisnuit fiecare dintre noi cu anumite ritualuri zilnice. Unele sunt impuse de societate, de vremuri sau zonele in care traim.
Ritualul cafelei, extrem de raspandit in multe colturi ale lumii. A devenit atat de obisnuit incat deja facem totul mecanic.
Ritualul servirii mesei. E o necesitate (pentru care organismul ne taxeaza de fiecare data cand incercam sa il sarim), dar cred ca fiecare dintre noi are un fel specific de a servi.
La o privire de ansamblu, cam toate ritualurile noastre sunt pentru satisfacerea nevoilor (sau placerilor) organismului sau de magulire a Ego-ului.
Dar avem si un ritual al sufletului?
Acceptand ideea ca in acest corp  (frumos, urat, slab, gras, tanar, batran) exista ceva mai mult decat oase, sange si muschi ne-am gandit ca poate si sufletul are nevoie de un ritual al lui din cand in cand?
Foarte multe religii si ramuri ale stiintelor cred in existenta a Ceva. Un  Ceva care reprezinta de fapt legatura noastra cu lumea suprema, care acumuleaza experientele la care este supus corpul fizic pentru a extrage invataturi pentru lumea eterica. Care sunt acelea? Probabil , la nivel fizic nu avem capacitatea de a afla.
Intretinerea si satisfacerea nevoilor, sau dorintelor corpului fizic presupune o cheltuiala. Si fiind vorba de zona materiala e necesar sa existe si o moneda de schimb.
Intretinerea si satisfacerea nevoilor sufletului nu implica nici o cheltuiala.
In zona materialului totul se plateste. La propriu.
Insa se pare ca pentru a te simti cu adevarat bine, pentru acum si etern nu e nevoie sa ai nici o moneda de schimb. Nu e un paradox? Ni se ofera totul gratis si totusi, pentru ca traim intr-o lume materiala (refuzand-o pe cea spirituala) acceptam razboiul monezilor.
Acceptam binele sau satisfactia momentului, ca apoi sa retraim acel sentiment de Ceva lipsa. Oare asta sa fie motivul pentru care mai toti bogatii lumi , traiesc senzatia ca ceva le lipseste?
Ritualul sufletului presupune lucruri simple.
Sa admiram si sa iubim natura.
Sa ne bucuram de lucrurile simple si frumoase.
Sa zambim.
Sa radem noi si cei de langa noi.
Sa iertam.
Sa iubim.
Sa adoram fiecare clipa a existentei.
Sa multumim.
Sa ne curatam sufletul din cand in cand.
Sa facem o bucurie din fiecare moment de respiro.
Sa ajutam.
Sa existam pur si simplu ca fiinte inteligente ce suntem si sa discernem.
Dar viata noastra este complicata pentru ca lumea materiala, a ajuns la un nivel in care domina totul. Noi i-am permis si asemeni unui copil obraznic si rasfatat e greu de strunit.
Insa si asa, cu vointa, radbare si incredere, putem reusi.
E suficient sa incepem cu un zambet pentru un om necunoscut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton