Trecut versus prezent

Trecut pentru cei din generatia mea inseamna cativa ani de comunism, lipsa religiei din scoala, filme vazute la cinema pe abonament, cozi care se formau la 4 dimineata, pentru lapte, branza iaurt, paine, butelii, napolitane si eugenii stranse in cutii de prin noiembrie pana la craciun, amintirea unor stelute de ciocolata pentru pomul de craciun, apoi… lupte, vesti ca se trage, anunturi de revolutie si despre teroristi la TV-ul de cele mai multe ori alb negru.
Trecut inseamna insa si multe carti, pachete cadou in care se ascundea si o carte interesanta alaturi de umpluturi si multa ambitie. Ambitia de a termina o facultate, de a-ti indeplini visele, chiar si in timpurile alea restrictive.
A sosit prezentul la cativa ani buni dupa acele vesti revolutionare de la TV, de la imaginea tancului vazut pentru prima data live pe strazile Galatiului, de la mitingurile de protest din fata si din interiorul Universitatii, de la speranta ca lucrurile se vor schimba in bine.
S-au schimbat?
Un pesimist ar spune, nu. Oamenii o duc rau. Am modelat stitlul occidental la care am visat zeci de ani, la felul de a fi al romanului, punand accent pe influenta banilor, pe resortul declansator pe care acestia il au, pe eliminarea frustrarii de a nu avea printr-o dorinta acerba de Acum. In acest moment. trebuie sa am totul. Iar modul cum il am nu conteaza.
Un optimist, ar ezita insa inainte de a spune nu. Poate nu ar fi nici un Da in gura mare, dar s-ar gandi in primul rand la cantitatea de informatie la care avem porti deschise. Avem acces aproape la tot, insa s-a pierdut ambitia. S-au pierdut valorile si modelele pe care candva noi visam sa le urmam. Din acest motiv a disparut si credinta oamenilor in forta si puterea lor.
In prezent oamenii se lasa dusi de valul dorintelor. Se modeleaza dupa cum cere societatea in care traiesc in loc sa impuna societatii sa se modeleze dupa cum vor ei.
O mana de oameni dicteaza, dar o fac prin prisma conturilor din banca, a propriilor interese, a sistemului pe care l-au adaptat nevoilor personale.
Pe vremuri, noi am invatat sa avem incredere in noi. Sa luptam pentru ceea ce dorim si de multe ori nu era vorba de bani.
Acum, suntem invatati sa ne incredem in altii, sa luptam pentru ei in speranta unui miracol si pentru noi.
Dar lucrurile nu sunt in acest fel randuite.
Fiecare om are o putere fantastica. O puteti vedea la lucru in momentele de criza. Daca am invata sa folosim aceasta putere pentru a duce o viata mai buna, pentru a-i ajuta pe cei care inca nu sunt constienti de acest lucru, pentru a crede ca oricine are dreptul de a fi stapan pe propria viata si nu de a fi sclavul vietii altora, atunci am putea bifa unul din castigurile fantastice dobandite dupa revolutie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton