Confuzie

Stim cu totii in ce societate traim. Cand zicem hop, am scapat, o sa fie bine, se intampla ceva care da peste cap toate visele si sperantele noastre.
Iar la aceasta ora nici viitorul nu arata prea bine. Pentru ca e o confuzie generala in randul tinerilor. Sunt foarte putini dintre tinerii care absolv liceul , ce si-au trasat un tel, un drum pe care vor sa-l urmeze in viata.  Insa eu nu-i acuz nici pe ei si nici pe parinti.
Am observat ca la nivelul oraselor mici, telurile se vad altfel. E o tendinta spre IT, influentati probabil de noutate, oportunitati si mass-media care afirma ca sunt printre cele mai bine platite.
Pregatirea lor se axeaza pe acest tel,  fiind convinsi ca asta e ce vor. In momentul in care ajung insa la facultate intr-un oras mare, lucrurile se schimba. Apar alte oportunitati, zeci de oferte, alti oameni si alte contacte. Atunci, tanarul intelege ca nu e ceea ce vrea. Ca drumul ales nu il va multumi niciodata si incepe practic totul cu o dezamagire. Cine are posibilitatea (curaj, potenta financiara, parinti intelegatori) va renunta la acel drum si se va indrepta spre unul nou.
Insa cei care nu au aceste posibilitati? Raman agatati de un vis ce s-a spulberat, vor lucra (dar mai sigur nu) intr-un domeniu pe care nu-l plac si se vor multumi cu mediocritatea.
Cam asta e situatia la nivelul tinerilor de azi. Iar daca e sa gasim o vina, o cautam in curtea sistemului de invatamant, care are mii de profesori bine pragatiti dar foarte putini dascali.
Daca vrem sa se schimbe ceva in tara in care traim,  sistemul educational trebuie primul reformat. Avem nevoie de oameni la catedra care sa vada dincolo de materia pe care o predau, sa patrunda in mintea tanarului pentru a-i vedea capacitatile, afinitatile, sperantele si dorintele. Sa-i indrume pentru a alege calea cea mai buna pentru ei. Exista tineri care au facut o anumita facultate pentru ca asa au vrut parintii. De ce? Aici cu siguranta e vorba de orgoliul parintilor si nu de interesul tanarului. Si ce se va intampla cu ei in viitor? Au pornit cu o dezamagire. Poate au puterea de a o lua de la capat, dar au pierdut niste ani.
Dascalii trebuie sa-si analizeze elevii. Sa aiba curajul de a discuta cu ei si de a-i ajuta sa se regaseasca.
Pentru a reusi in viata, conditia necesara este sa faci ceea ce iti place. 
Aici scoala, parintii trebuie sa gaseasca raspunsuri. Ce ii place tanarului? Ce il incita si-i straneste curiozitatea si pasiunea? Ce il face sa fie fericit si capabil sa lupte pentru a reusi?
De cele mai multe ori tinerii nici nu-si dau seama de potentialul lor. Pentru ca scoala si parintii nu gasesc drumul spre  scanteia care-l poate propulsa spre succes. 
E nevoie de consiliere, de psihologie pentru a descoperi cristalul din mintea fiecarui om.
Am auzit parinti spunand… Nu inteleg de ce este nemultumit. L-am lasat sa aleaga ce vrea. Nu i-am impus o anumita facultate. Si totusi tanarul nu-si gaseste locul in acel mediu pe care l-a ales. L-a ales insa influentat de moda, cercuri de prieteni, nivelul de cunoastere limitat la orasul din care face parte. Nu a incercat nimeni sa-i descopere potentialul, care poate fi ascuns foarte adanc, nu a avut nimeni timp sa observe preocuparile banale, dar care pot fi un indiciu pentru viitor, nu a avut nimeni timp sa patrunda dincolo de  zambetul atotstiutor  al tinerilor de azi.
Insa daca ne dorim un viitor bun pentru aceasta tara, cred ca aici trebuie sa facem schimbari, in primul rand.

Un gând despre „Confuzie

  1. mcooper801 Februarie 24, 2015 la 4:25 pm Reply

    frumoase framantarile tale ….viitorul este adevarat nu suna prea bine si sunt de acord cu tine ca trebuie sa schimbam ceva….poate fiecare dintre noi ar trebuie sa faca ceva in acest sens….iar schimbarea ar trebui sa inceapa cu „mine”….SCRII BINE …SPOR SI INSPIRATIE IN CONTINUARE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton