Cosul de gunoi

In coltul existential al fiecarui om ar trebui sa existe cate un cos de gunoi. Un fel de recycle bin al sufletului in care sa se descarce necazurile, suferintele, durerile si neimplinirile.
Toate teoriile si sfaturile intelepte ale oamenilor luminati spun ca trebuie sa fi in permanenta fericit. Da, de spus e usor, dar … asa cum se spunea odata, cu teoria stam perfect insa ne omoara practica.
Cu siguranta nu putem fi permanent fericiti si zambitori. Asa vrea viata, destinul care ne croieste un drum. Sa trecem si prin hopuri, sa depasim si bariere, sa cautam permanent acel ceva  spre care tindem.
Si pentru clipele de dupa, e nevoie de acest cos de gunoi.
Gata! Am suferit, am plans dar viata trebuie sa mearga mai departe. Aruncand la cos acel moment, golind sufletul de incarcatura negativa pe care inevitabil a adus-o, lasam locul unui alt moment, care poate fi unul fericit. Nu are nici un sens ideea de trecut. S-a dus. Am invatat ceva sau nu, dar timpul nu se mai intorce. Si e cea mai mare greseala sa-l plangem. Ce rost are gandul ca poate…as fi facut altfel?Doar amageli si regrete care macina inima
Arunca in acel cos tot ce inseamna trecut dureros. Acopera cu capacul uitarii si mergi mai departe.  Chiar daca doare, chiar daca pasii iti sunt mici si tremurati, mergi… nu te opri si mai ales nu privi in urma.
Inainte poate fi orice. Si pentru asta merita fiecare pas pe care il faci. 
Iar atunci cand acest cos este plin, da-i empty. Ascunde-te pentru o clipa(secunda, minut, ora, zi) de iuresul lumii, zambeste-ti privind in oglinda sufletului, multumeste pentru un fapt banal (cel de a exista), pentru lucrurile frumoase din viata ta, pentru iubire si fericire.
Apoi deschide ochii mari si priveste in jur. Aceeasi lume, dar in alte culori. Esti usor si ai linistea necesara de a merge mai departe.
Drum bun!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton