O săptămână la Bușteni – 2

La Babele și la Sfinx-ul din Bușteni te simți mai aproape de nori. E extrem de fascinant să urmărești mișcarea lor lină, să privești ceața lăptoasă care se apropie sau se depărtează, care coboară sau urcă în înaltul cerului. La 2200 de metri altitudine respiri altfel, te simți altfel și privești cu alți ochi ceea ce te înconjoară.

Cu aproximativ un an în urmă, am citit cărțile lui Radu Cinamar despre misterele din Bucegi. Și ca să mă documentez mai bine, am căutat pe net mai multe informații. Așa am aflat despre micile cutremure ce au zgâlțâit zona Bușteni zilnic, timp de aproape o lună de zile, despre mirosul ciudat simțit de o parte a locuitorilor, despre bubuitul din adâncuri asemănător unor galerii care se surpă. Sub influența acestor informații în fiecare seară, stăteam pe terasă și priveam muntele Caraiman cu împrejurimile, căutând cu binoclul ceva ciudat. Vă puteți îmagina cam care a fost reacția când într-o seară, pe muntele cuprins de beznă din fața am zărit două puncte luminoase. Toată familia s-a adunat imediat pe terasă și fiecare a început să emită ipoteze despre ce ar putea reprezenta.

Ziua următoare a fost rezervată vizitării Castelului Cantacuzino. Un castel care, conform spuselor ghidului, a fost deținut de Ministerul Apărării până în 2008 când a fost retrocedat urmașei familiei Cantacuzino, care apoi a decis să-l vândă. Actualii proprietari, doi români și doi străini vor investi în renovarea lui. Interioarele păstrează ceva din eleganța secolelor trecute dar sunt sărace în mobilier și alte elemente de decor. Priveliștea care se poate vedea de pe terasa castelului este însă magnifică, iar prezența pavilionelor conferă un aer de intimitate. Parcul ce înconjoară castelul se întinde pe 10 hectare și este o combinație reușită de brazi înalți și falnici, poteci înguste, pajiști verzi și fântâni arteziene.

Această prezentare necesită JavaScript.

Tag-uri:, , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton