Secrete in propria biblioteca

In weekend-ul care a trecut am facut curatenie in biblioteca. Mi-as dori ca intr-un viitor(apropiat sau indepartat…vom vedea!) sa imi pot amenaja o biblioteca intr-o camera. Peretii sa fie acoperiti cu rafturi pana in tavan, cartile sa fie ordonate si grupate dupa ani, scriitori…preferinte, iar eu sa ma relaxez in sezlongul de langa fereastra mare ce da spre terasa verde, visandu-ma in lumea imaginata de scriitorul manuscrisului pe care-l tin in mana.
Destul cu visele. Printre cartile din biblioteca mea(inca mica si neincapatoare), am descoperit cateva foi de acum ingalbenite, aproape desprinse din cotor. Au apartinut candva unei carti, dar din nu stiu ce motiv, au ramas fara coperta si cumva parasite. Le-am rasfoit, am citit cateva titluri de capitole si am admirat cateva gravuri ale unor statui antice  sau personaje mitice. Cuprinsa de remuscari pentru starea deplorabila in care se gaseste cartea, am abandonat(temporar) ideea de a alunga praful de pe rafturi si am inceput sa citesc.

Ideile expuse in aceasta carte( nu am reusit sa-i aflu titlul exact) au schimbat un pic perceptia, au creat o punte de legatura intre amalgamul de informatii dispersate si primite pe cai laturalnice cu evenimente traite constient, cu feeling-ul ca ceva este, fara a stii ce anume. Cartea ofera sfaturi, exemple si explicatii asupra unor evenimente care se intampla si pentru care nu avem intotdeauna raspuns.

Porneste de la premisa ca tot ceea ce se intampla in viata unui om se datoreaza unui joc ce se desfasoara la nivel cosmic si ca urmare intre om , visele lui si dorintele cele mai inalte nu sta decat indoiala si frica. Singura conditie pe care trebuie s-o indeplineasca omul este aceea de a crede si a se pregati pentru a avea succes.

Tot in aceasta carte am gasit si cateva explicatii cu privire la puterea cuvintelor, care ne pot inalta sau ne pot ingropa. Se pare ca omul are la dispozitie trei moduri de a folosi cuvintele: pentru a vindeca, pentru a rani sau pentru a prospera.

Dar cea mai adevarata idee expusa in carte mi s-a parut aceea ca „Cel mai inversunat dusman al omului este el insusi”.

Deasupra norilor-vedere din avion

Anunțuri

Tag-uri:, , ,

Un gând despre „Secrete in propria biblioteca

  1. lila Martie 15, 2011 la 10:37 pm Reply

    […] – “Practica Realizarii Sinelui” – vol I In plus poti arunca o privire pe acest post: https://violetabalan.wordpress.com/2011/03/07/secrete-in-propria-biblioteca/ Tags: joc divin, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton