Timpul si dimensiunea momentului

E din ce in ce mai clar ca timpul are o alta dimensiune. Si insist sa cred ca este vorba de dimensiunea fizica. Simt cum zboara orele, minutele, secundele, cum comprimarea lor este direct proportionala cu nevoia noastra de mai mult. Mie nu-mi ajunge timpul. Nu stiu cand trece noaptea si suna afurisitul de mobil, vestindu-ma ca a sosit timpul sa ma scol. La serviciu am ajuns sa ma rog ca limbile ceasului sa se miste mai incet pentru ca am multe de facut si traiesc cu teama ca nu voi reusi sa termin. Acum iarna, plec pe intuneric la serviciu si ma intorc tot pe intuneric. Acasa, petrec cateva ore alaturi de  familie, mancam, discutam, mustruluim sau laudam dupa care pentru un moment care pare scurt cat o secunda, ma asez in fata calculatorului (din nou) pentru a descrie ideea care m-a obsedat in aceea zi. Si din nou noaptea, care zboara…si un nou tarait deranjant al mobilului si o noua zi de lucru. Uneori am senzatia ca ne-am transformat in roboti, in masinarii ale unei companii care ne exploateaza pana…devenim ruginiti si depasiti.  Iar noi rezistam si ne complacem in ideea de siguranta si liniste relativa. Ii invidiez pe actori, pe artisti in general pentru ca au curajul de a evada din cotidian, de a refuza cu ostentatie sa fie simple masini, pentru ca-si traiesc la maxim emotiile, pentru ca evadeaza in fiecare spectacol intr-o alta lume.

Timpul si-a accelerat scurgerea…sau noi ne-am schimbat mental si percepem altfel lumea inconjuratoare?

Anunțuri

Tag-uri:, ,

Un gând despre „Timpul si dimensiunea momentului

  1. btibic Februarie 1, 2011 la 8:47 pm Reply

    Pare greu de digerat ideea ca timpul se comprima, dar faptul ca acesta nu mai este suficient pentru a ne rezolva problemele cotidiene, duc catre aceasta concluzie.
    Saptamana parca ar fi formata din 4 zile Lunimarti, Miercurijoi, Vinerisambata si Duminica care este cea mai prezenta, pentru ca ne aduce aminte ca urmeaza o noua saptamana.
    Si totusi poate exista un avantaj: timpul sa treaca atat de repede, incat sa nu mai avem timp nici macar sa imbatranim??
    Voi ce credeti?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton