In vizita la Sarata Monteoru

     Acum doi ani am descoperit aceasta stranie dar fascinanta statiune. Nici nu stiam ca exista desi este veche( aici s-a aflat singura mina de petrol din Europa infiintat de intemeietorul statiunii grecul Grigore Monteoru (http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rata-Monteoru,_Buz%C4%83u) si am descoperit mai tarziu, cunoscuta in cercurile artistilor din Romania.

      Acum doi ani Ovidiu (baiatul meu) a fost in tabara in Poiana Pinului in judetul Buzau. Dar ca de fiecare data, tabara lui s-a nimerit sa fie exact in perioada in care  avem concediu si cum nu pot rezista idei de calatorie, de drumetie am decis sa mergem sa-l vedem si sa vizitam si obiectivele turistice din zona.
Am deschis o harta si am inceput sa caut un loc de cazare. Si astfel am descoperit ca cea mai aproape statiune de tabara lui si de locurile de vizitat este Sarata Monteoru.
      Prima impresie a fost dezamagitoare. Nu seamana cu nici una din statiunile pe care le vizitasem pana atunci. Hoteluri, pensiuni, cateva tarabe de-o parte si de alta a unei sosele destul de buna, intr-o localitate cu pretentie de oras ( ce sa mai spun de statiune!). Catunul este inconjurat de munti, nu prea inalti, saraci in paduri de conifere, dar maiestosi in jurul  asezarilor umane inghesuite.

       Am oprit intr-o parcare iar sotul meu s-a dus sa intrebe la receptia unui hotel daca ne putem caza pentru doua zile. Raspunsul m-a deranjat, nu pentru ca a fost negativ ci prin modul in care a fost formulat: Nu facem cazari pentru doua zile. „Asta este”- mi-am spus strangand din dinti. Mai sunt hoteluri si pensiuni!
Peste drum, ne-a atras atentia apoi o zona destul de intinsa, cu mult gazon, cu o cascada si un lac in miniatura, cateva ghivece de flori cu modele din mozaic, iar in departare terasa unui restaurant aflat la primul etaj al unei cladiri, a carei arhitectura imi amintea de cabanele de munte din zona Bucovinei. Am citit panoul ce strajuia intrarea in restaurant si am inteles ca este vorba de complexul Cazino.
       In jumatate de ora masina era  parcata la umbra, in spatiul generos, special amenajat al complexului, trolerele erau deja in camera iar eu faceam deja inventarul. Baia eleganta, curata, aerisita, dotata modern, asternuturile albe, mirosind a proaspat, covorul gros si aspru fara nici o scama. Balconul avea deschiderea spre parcul mare, amenajat cu gust pe care il admirasem cu putin timp in urma.
      Acesta a fost primul contact cu statiunea Sarata Monteoru. Lipsa magazinelor cu fatade luminoase, a cluburilor misterioase, a aglomeratiei umane specifice altor statiuni (gen  Sinaia), a masinilor care circula in coloana, a muzicii stridente din restaurantele stradale din cauza carora nu mai exista trotuare, mi-a creat impresia ca am nimerit intr-un catun parasit, sau la tara, ca sa folosesc expresia sotiei unui cunoscut.
     Dar in aceeasi zi, spre seara aveam sa ma indragostesc de acest loc, tocmai pentru ca nu seamana cu Sinaia, tocmai pentru ca m-am plimbat lejer pe trotuar fara sa fiu nevoita sa fac slalom printre masini, pentru ca mancarea de la restaurant ( painea in special si Carnatii de Plescoi) este foarte buna, pentru ca oamenii sunt amabili, pentru ca aerul este extrem de curat, pentru ca dimineata, pe racoare mi-am servit cafeaua afara pe terasa, admirand un grup de broscute ce se balaceau in micul lac artifical, pentru ca am stat pe un bustean admirandu-mi sotul si baiatul care au jucat sah cu piese mai mari decat ei pe o tabla special amenajata in gradina, pentru ca am descoperit un singur magazin alimentar de unde am luat o sticla de apa plata.
La numai cativa metri de complex am descoperit piscina cu apa sarata pentru tratament ( care vara este plina de turisti) si renumitul izvor cu apa speciala, Izvorul nr. 6 . Am intrebat multi oameni despre izvoarele 1,2,3…dar nimeni nu a stiut sa ne spuna unde sunt exact. Un mister.
    De fapt intreaga zona este un mister al naturii si a altor fenomene si energii: vulcanii noroiosi, focurile vii, zona chihlimbarului, drumul vinului, triunghiul Bozioru-Fiscici-Nucu( cerul azuriu, linistea stranie, disparitii misterioase).

    Am revenit in acelasi an in toamna, iar apoi din nou anul trecut si imi doresc sa merg si in acest an pentru ca am nevoie de capsula de liniste si mister a acelor zone, am nevoie de bucata de energie pura care-mi fortifica organismul,  tanjesc dupa gustul sarat lesios al apei din Izvorul nr 6.

Tag-uri:, , ,

2 gânduri despre „In vizita la Sarata Monteoru

  1. btibic Ianuarie 19, 2011 la 1:12 pm Reply

    Intradevar, o zona deosebita.
    O recomand tuturor celor care simt nevoia de ceva aparte.

    • violetabalan Ianuarie 20, 2011 la 6:16 pm Reply

      Sa fie oare vorba si de o zona deosebita energetic?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sunt discromat şi sunt şofer

interlocutor: chiar crezi că merită maşina atâta efort ? eu: nu maşina, ci libertatea

Bibliocarti

Hrănește-te cu lectură!

pseudoblogul

"Writing is something you do alone. Its a profession for introverts who want to tell you a story but don't want to make eye contact while doing it." - John Green

PLĂSMUIRI

Lumea este aşa cum ţi-o imaginezi...

Tolsto

Blogul meu, de mine însumi

Violeta Balan

De la o zi la alta

Comunitatea poveștilor de viață

Pentru că fiecare poveste a fost trăită de cineva, pentru că toate drumurile noastre sunt presărate cu povești iar undeva, pentru toate poveștile există un final. Trimiteți poveștile voastre de viață pe adresa de email povestideviata_ro@yahoo.ro .

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Blogul lu' Titi

De la o zi la alta

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

Creativitatela feminin

”Manifest pentru creativitate...de la mic la mare”

TRĂIEŞTE VIAŢA FĂRĂ BANI!

După o jumătate de secol, constat că nu banii mi-au călăuzit devenirea, ci oamenii cu care am venit în contact... Vouă, tuturor, oameni dragi, vă mulţumesc! Mă înclin Înţelepciunii tale, Cititorule, pentru clipa de atenţie şi răbdare!

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton